ELENA PUŞCARIU DENSUŞIANU – medic oftalmolog

  • prima femeie profesor universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi, a făcut studii de specialitate la Institutul Pasteur din Paris;
  • în 1899 obţine titlul de doctor în medicină şi lucrează împreună cu Victor Babeş o perioadă de timp la Institutul de bacteriologie din Bucureşti, apoi la spitalul Sf. Spiridon şi la Clinica de oftalmologie a Facultăţii de medicină din Iaşi;
  • este fondatoarea Clinicii de oftalmologie din Iaşi şi a conferit oftalmologiei ieşene un renume internaţional;
  • a fost membru al Societăţii de oftalmologie franceze, britanice şi italiene şi preşedinta Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi;
  • publică circa 100 de lucrări, studii şi comunicări ştiinţifice de oftalmologie în reviste de specialitate din străinătate şi din ţară;

ELLA NEGRUZZI – avocat, militantă pentru emanciparea femeii din România

  • prima femeie care a profesat avocatura în ţara noastră şi printre primele din lume;
  • a urmat timp de trei ani cursurile Externatului de fete şi apoi ale institutului Humpell;
  • a pus bazele asociaţiei Emanciparea femeii, a cărei preşedintă a fost; emanciparea femeii o vedea prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi a ocupării de funcţii în raport cu pregătirea şi capacitatea fiecăreia;
  • a iniţiat cercuri şi cămine culturale la ţară unde să arate femeilor ce înseamnă o gospodărie bine organizată, o creştere igienică a copilului;
  • membru al Grupului avocaţilor democraţi, al Frontului feminist.

RALUCA RÎPAN – prima femeie academician din România

  • absolventă în 1914;
  • doctor în chimie, academician, profesor universitar, om de ştiinţă emerit;
  • are circa 200 de lucrări şi manuale de chimie publicate;
  • i s-au acordat numeroase medalii şi distincţii pentru cariera de cercetător şi profesor;
  • deţine Diploma de onoare din partea Consiliului Mondial al Păcii;
  • a deţinut numeroase funcţii politice.

MARIA BRIESE – medic endocrinolog

  • absolventă în 1913, doctor in medicina si chirurgie, conferenţiar pe catedra de endocrinologe;
  • înfiinţează clinica de Endocrinologie din Iaşi în 1948;
  • a fost colaboratoarea profesorului C. I. Parhon;
  • publică circa 200 de lucrări, studii şi comunicări ştiinţifice, din care114 publicate în reviste de specialitate din străinătate;
  • vicepreşedinta Societăţii de Endocrinologie din ţară şi preşedinta Filialei Iaşi;

ALEXANDRA GAVRILESCU (pseudonim literar OTILIA CAZIMIR) – scriitoare

  • absolventă în 1924;
  • se remarcă prin activitatea literară depusă în cadrul revistei Viaţa românească;
  • în 1937 i se acordă Marele premiu naţional pentru poezie;
  • debutează cu volumul de poezii Lumini si umbre în 1923, apoi publică Fluturi de noapte, Cântec de cocoară, Licurici, Cronici fanteziste şi umoristice, etc;
  • volume de proză: Din întuneric, Din jurnalul unei doctorese, lucrarea memorialistică Prietenii mei scriitorii, etc;

FLORICA SAVA CÂMPAN – matematician

  • absolventă a Liceului ”Oltea Doamna” în 1924, fostă elevă a Silviei Creangă; îşi trece licenţa în fizică în 1928 şi în matematică în 1929, iar în 1942 îşi susţine doctoratul în matematică în faţa unei comisii prezidate de renumitul profesor Alexandru Miller cu o teză de geometrie diferenţială intitulată Surfaces paralleles et semblables;
  • conferenţiar de matematici generale la Institutul de măsurători terestre din Iaşi, apoi la Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii ”Al. I. Cuza” Iaşi;
  • numeroase cărţi şi culegeri de matematică – Istoria numărului π, Probleme celebre din istoria matematicii, Aventura geometriilor neeuclidiene, Licuricii din adâncuri, Dumnezeu şi matematica, etc;
  • unul dintre cele mai cunoscute concursuri şcolare îi poartă numele;

PROFIRA SADOVEANU – scriitoare

  • absolventă a Liceului ”Oltea Doamna” în 1925;
  • al treilea copil din cei zece ai lui Mihail Sadoveanu, nu a fost doar o fiică pentru tatăl său ci şi secretar literar, editor, arhivar, corector, traducător;
  • încurajată de George Topîrceanu, îşi încearcă întâi condeiul în publicistică, iar apoi, la îndemnul lui Tudor Vianu, începe să scrie proză; dezamăgită de eşecul debutului său cu romanul Mormolocul, publică diverse scrieri pentru copii, apoi versuri, teatru, revenind la proză pentru a se dedica în cele din urmă lucrărilor menite a ”ridica monumentul” tatălui său – Ochelarii bunicăi, Ostrovul zimbrului, Cântece lui Ştefan Vodă, Flori de piatră, Foc de artificii, Balaurul alb, Ora violetă, Ploi şi ninsori, Planeta părăsită, Rechinul, Visuri americane, În umbra stejarului, O zi cu Sadoveanu, Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu, etc;
  • autoare sau co-autoare a mai multor traduceri – din Dickens, Steinbeck, Maxwell Anderson, Ostrovski – a colaborat şi la scenariul filmului Fraţii Jderi;
  • ultimul volum, publicat în 2007, la patru ani după moartea sa, adună la un loc cele 100 de sonete scrise în ultimii ani de viaţă;

MĂRIOARA DUMITRESCU DUMBRAVĂ – artist plastic

  • absolventă în 1930 a Liceului ”Oltea Doamna”;
  • absolventă a şcolii Normale de Arte Decorative din Paris;
  • absolventă a Institutului ”Belle Arte” cu specializarea ”Arte decorative”;

MARIA ROPALĂ CICHERSCHI – prima femeie medic legist din Europa

  • ţara care naşte astfel de femei /Merită şi viaţa şi mărirea ei, scria D. Bolintineanu;
  • absolventă în 1932, doctor în medicină legală;
  • obţine doctoratul cu tema Contribuţiuni la studiul biologic al criminalităţii feminine sub aspect medico-legal, 1907;
  • urmează la Paris cursuri de specializare în medicină legală şi devine prima femeie medic legist din Europa;
  • pentru merite deosebite a fost aleasă membru corespondent al Societăţii de medicină legală din Franţa;
  • a scris poezii şi epigrame, a avut conştiinţa valorilor egale, indiferent de sex, a luptat împotriva prejudecăţilor şi a contribuit la progresul medicinii legale in România.

MARIA FRANCHE – medic boli infecţioase

  • doctor în medicină şi chirurgie, profesor în specialitatea boli infecţioase;
  • peste 107 lucrări publicate şi 49 comunicate;
  • pentru munca prestată primeşte numeroase distincţii, medalii, ordine şi diploma cu recunoaştere a muncii şi pe plan internaţional;
  • împreună cu Ana Vita, spirite cultivate de un mare randament intelectual, a contribuit la modernizarea şi ridicarea prestigiului Clinicii de boli infecţioase.

LIDIA JACOTĂ BRISE – endocrinolog

  • absolventă în 1940, doctor în medicină;
  • medic în clinica de Endocrinologie;
  • publică peste 45 de lucrări de specialitate;
  • a contribuit, prin spiritul întreprinzător şi creativitate la continuarea dezvoltării endocrinologiei.

ASIA BRAIF CHIPAIL – medic pediatru

  • absolventă în 1934, doctor în medicină;
  • conferenţiar la Institutul de medicină din Iaşi;
  • cercetătoare la Academia RPR – Bucureşti;
  • prin dăruire şi competenţă profesională, prin înţelegerea psihologiei copilului a contribuit la organizarea Spitalului de pediatrie din Iaşi.

MĂRIOARA TĂNĂSESCU NICULESCU – medic

  • absolventă în 1932, doctor în medicină;
  • cercetător la Academie, Filiala Iaşi;
  • publică peste 40 de lucrări ştiinţifice.

MAGDA IANCULESCU – artist liric, soprană

  • absolventă în 1947 a Liceului ”Oltea Doamna” şi în 1951 a Conservatorului de Artă dramatică din Bucureşti, debutează în Bărbierul din Sevilla şi este considerată una dintre cele mai valoroase soprane din lume;
  • împreună cu Nicolae Herlea, Valentin Teodorian şi Dan Iordăchescu formează ”garnitura de aur a Operei Române”;
  • multiplă laureată a concursurilor internaţionale organizate la Bucureşti, Praga, Varşovia, etc.
  • a cântat cu orchestre renumite din Belgia, Rusia, Franţa, Cehoslovacia, Iugoslavia, având un repertoriu divers, de la opereta vieneză la opera contemporană românească şi interpretând peste 50 de roluri;
  • în 1962 este distinsă cu titlul artist emerit.

VIORICA GUGUIANU CORTEZ – solistă de operă, mezzo-soprană

  • se afirmă prin ”voce dramatică, dicţie perfectă, alură universală, întindere vocală enormă, personalitate impunătoare, timbru cald de mezzo-soprană cu un colorit excepţional” prin “curăţenia stilului, tehnica perfectă, egalitatea registrelor, acutele luminoase, gravele impresionante” (din presa vremii);
  • a cântat pe cele mai mari scene ale lumii: Metropolitan din New York, Scala din Milano, etc;
  • a obţinut importante premii la numeroase concursuri internaţionale printre care: Medalia de aur la concursul George Enescu, Marele premiu la concursul de canto de la Toulouse, Premiul special ”Kathleen Ferrier” din Hertogenbosch, etc;
  • pentru că în 1971 emigrează în Franţa conducerea socialistă îi interzice să mai cânte în ţară, dar rămâne pentru totdeauna româncă şi îi place să se considere “franţuzoaica de la Iaşi”.

RODICA MANDACHE – actriţă la Teatrul “Odeon” Bucureşti

  • absolventă în 1960 a Liceului ”Oltea Doamna” şi în 1964 a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică;
  • numeroase roluri pe scenă (joi.megaJoy, Aventurile lui Dunno, Visul unei nopţi de iarnă, Livada cu vişini, Leonce şi Lena, Arden din Feversham, Aşteptând pe altcineva, O noapte furtunoasă, Woyzek, Opinia publică, Hotel Gemini, Steaua fără nume, Liola, etc.) şi în filme (Un surâs în plină vară, Petrecerea, Astă seară dansăm în familie, Iarba verde de acasă, Buletin de Bucureşti, Căsătorie cu repetiţie, Recital în grădina cu pitici, Liliacul înfloreşte a doua oară, Căsătorie imposibilă, Pasiune şi destin, etc.);
  • profesoară de actorie la Universitatea de artă Hyperion;
  • premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar pentru rolul Adel din joi.megaJoy de Katalin Thuroczy;
  • Liceul “Oltea Doamna”rămâne cel mai important reper al vieţii mele. Tot ceea ce am făcut în viaţa mea s-a raportat la acei ani de liceu. Continui să cred că acei ani din viaţa unui om sunt cei mai importanţi. Profesoarele mele de Limba română de la liceu au fost primele profesoare de actorie. Erau atât de talentate, de fermecătoare, atât de iubitoare şi de dedicate învăţăturii noastre!… ” (Interviu – Urme la “Oltea Doamna”, nr. 1);

LIVIU SMÂNTÂNICĂ – actor

  • absolvent al Liceului Mihai Eminescu în 1963;
  • absolvent al Facultăţii de Arte Plastice secţia pictură, la clasa maestrului Dan Hatmanu;
  • actor la Teatrul pentru copii şi tineret de peste 30 de ani interpretând un număr impresionant de roluri foarte diverse ca tipologie.”Dacă eu am ales pictura, teatrul m-a ales pe mine şi iată-mă actor al teatrului Luceafărul din Iaşi de-o viaţă.”

DAN IRIMICIUC – sportiv de performanţă, Maestru Emerit al sportului

  • absolvent al Liceului ”Mihai Eminescu” în 1967, apoi al Facultăţii de Industrie Uşoară;
  • cercetător ştiinţific, coautor la 14 brevete de invenţii la Combinatul de Fibre Sintetice Iaşi (TEROM);
  • vicecampion mondial de scrima tineret 1969;
  • prima medalie olimpică a Iaşului, bronz la sabie la Olimpiada de la Montreal din 1976;
  • multiple performanţe sportive la campionatele Naţionale şi Internaţionale de scrimă.

MARICICA PUICĂ – sportiv de performanţă, Maestră Emerită a sportului

  • Medalie de aur pentru cursa de 3000 m şi bronz la 1500 m la Olimpiada de la Los Angeles în 1984, recordmenă mondială şi medaliată în numeroase concursuri internaţionale;
  • ambasador naţional pentru sport pe lângă Consiliul Europei în perioada 1997-2004.

VASILE (BEBE) MIHĂESCU – psiholog

  • absolvent al Liceului ”Mihai Eminescu” în 1970, apoi al Facultăţii de Psihologie, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi;
  • conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi, unde predă psihologia medicală;
  • binecunoscut datorită numeroaselor apariţii televizate, Bebe Mihăescu este co-autor al unor volume de specialitate (Dicţionar de medicină legală, Psihosomatică şi psihoterapie, Psihoterapia, încotro?, This is the question, daraghie tavarisci, Psihoterapia ca sistem, Next generation) şi autor al unor volume de beletristică (Cartea cu adolescenţi, Prea fragedul contur, Dulcissima, Incendiu în eternitate, Anonim cu ceas de buzunar, Semne pe arbori, Mustăţile lui Demiurgos) sau de sexologie (Cuplul conjugal, ori la bal, ori la spital).

NICHITA DANILOV – scriitor

  • absolvent al Liceului ”Mihai Eminescu” în 1971, apoi al Facultăţii de ştiinţe Economice şi al şcolii Postliceale de Arhitectură din Iaşi;
  • debut literar în revista Dialog în 1979;
  • autor a 19 volume de versuri, proză, eseuri (Fântâni carteziene, Câmp negru, Arlechini la marginea câmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor neantul, Urechea de cârpă, Apocalipsa de carton, Mirele orb, Nevasta lui Hans, Nouă variaţiuni pentru orgă, Suflete la second-hand, Umbră de aur, melancolia, Tălpi, Maşa şi Extraterestrul, Capete de rând, Centura de castitate, etc.);
  • a lucrat ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor (“Convorbiri literare”), redactor şef (“Kitej-Grad”), şef departament cultură (“Monitorul de Iaşi”), director (Teatrul de copii şi tineret “Luceafărul” din Iaşi), secretar literar (Teatrul Naţional din Iaşi), director (Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a municipiului Iaşi);
  • prezent în aproape toate antologiile din ţară şi străinătate, poeziile sale au fost traduse şi publicate în diverse reviste de gen din S.U.A., Anglia, Cehia, Slovacia, Franţa, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia, etc. sub semnătura unor traducători de prestigiu ca Adam J. Sorkin, Sean Cotter, Brenda Walker, Leon Briedis, Lidia Nasinova, Maria Dinescu, Emanoil Marcu etc;
  • membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al PEN Club European;
  • în perioada 1998-2000 a funcţionat ca ataşat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada României din Republica Moldova, pe parcursul unui an fiind ambasador ad-interim al acestei misiuni diplomatice.

OVIDIU LAZĂR – regizor

  • absolvent al Liceului “Mihai Eminescu” promoţia 1973 şi al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1987;
  • debut regizoral cu spectacolul Ivanov (A. P. Cehov) la Teatrul Naţional “Vasile Alexandri” din Iaşi, unde lucrează şi în prezent;
  • numeroase spectacole de teatru regizate şi apreciate de publicul ieşean sau din ţară – Proştii sub clar de lună, Pofta de cireşe, Jocul dragostei şi-al întâmplării, Stop pe autostradă, Scadenţa, Chiriţa, O casă de păpuşi, Norii, Rosenkrantz şi Guildersten sunt morţi, Unchiul Vanea, Woyzeck, O rugăciune de prisos, Dona Juana, Strigoii, Ivona, principesa Burgundiei, Chiriţa şi Ceilalţi, etc;
  • lector universitar la Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi, Departamentul Teatru, şi doctorand al aceleiaşi Universităţi;
  • unul din iniţiatorii Programului “ARTSCHOOL” al UNITER, care are ca scop introducerea teatrului ca formă de educaţie în comunităţile de copii;
  • “Liceul Mihai Eminescu înseamnă pentru mine Adolescenţa, nu ca vârstă biologică ci ca stare de spirit, ca etapă esenţială şi definitorie a destinului meu” (Interviu – Urme la “Oltea Doamna”, nr. 2).

ALINA MUNGIU PIPPIDI – sociolog-politolog

  • absolventă a Liceului “Mihai Eminescu” promoţia 1982, a facultăţii de medicină ca şefă de promoţie în 1988 şi doctor în psihologie socială la Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi;
  • pasionată de publicistică încă din anii studenţiei, a scris critică literară în revistele Viaţa studenţească, Cronica, colaboratoare la revista 22;
  • a fost redactor şef la Opinia studenţească, Expres, corespondent pentru cotidianul Le Monde şi director la Departamentul Emisiunilor informative al TVR;
  • specializare în ştiinţele politice la Universitatea Harvard, predă la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi administrative din Bucureşti;
  • peste 14 volume, scrise în română sau engleză, publicate şi traduse în germană, franceză, albaneză, engleză, rusă, sârbo-croată, iar piesa Evangheliştii a primit premiul pentru cea mai buna piesă a anului 1994;
  • a predat şi conferenţiat pe probleme de tranziţie a lumii postcomuniste în mai multe universităţi printre care: Hardvard, Stanford, Princeton, Oxford, New School for Social Research, European University;
  • este raportor pentru România al Fundaţiei Freedom House, membru în Consiliul ştiinţific al International Forum for Democratic Studies şi în comitetul de redacţie al Journal of Democracy;
  • este expert al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru Europa de Sud-Est şi al Băncii Mondiale pentru Caucazul de Nord.

CRISTIAN MUNGIU – regizor si fondator al casei de film “Mobre Films”

  • absolvent al Liceului “Mihai Eminescu” promoţia 1986, al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” 1990 şi al cursurilor Academiei de Teatru şi Film Bucureşti -1998;
  • în timpul cursurilor universitare a lucrat ca asistent şi apoi ca secund la mai multe producţii internaţionale filmate în România în perioada 1994-1998 – Căpitanul Conan, Betrand Tavernier;
  • între 1996 şi 2000 a realizat şase scurt metraje de ficţiune distinse cu şase premii internaţionale;
  • este autorul a trei scenarii de film – Tina şi mama ei (1998), Cartier (1999) şi Occident (2000), o producţie Temple Film care constituie debutul său la categoria “film de ficţiune de lung metraj” în sistemul 35 mm;
  • cea mai recentă performanţă este Premiul “Palme D’Or” obţinut la Cannes în mai 2007 cu filmul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile.

CĂTĂLIN ANUŢA – poet

  • absolvent al Liceului “Mihai Eminescu” în 1987;
  • Premiul naţional de debut în 1986;
  • fire rebelă, începe fără a finaliza cursurile Facultăţii de Drept, apoi cele ale Facultăţii de Jurnalistică;
  • lucrează ca redactor la subredacţia Iaşi a cotidianului Evenimentul Zilei;
  • moare în urma unui accident vascular în 1997;
  • în acelaşi an este publicat, postum, primul volum de poezii (Ars Longa, Vita Brevis) urmat până în prezent de alte opt, foarte bine primite de critică.

CODRIN LIVIU CUŢITARU – profesor universitar, critic literar

  • absolvent al Liceului ”Mihai Eminescu” în 1987 şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii ”Al. I. Cuza” Iaşi în 1991;
  • pe rând preparator, asistent, lector, conferenţiar şi titular al cursului de Literatură Victoriană în cadrul Catedrei de Limba şi literatura engleză din aceeaşi universitate unde susţine numeroase alte cursuri;
  • membru în diverse asociaţii culturale şi academice, editor al jurnalelor academice Romanian Cultural Studies al Fundaţiei Culturale Române şi Southeastern Europe Journal al Fundaţiei Charles Schlacks, California;
  • pe lângă cursuri universitare, articole, recenzii, studii, eseuri în diferite ziare şi reviste literare, publică volumele Istoria depersonalizată (1997) şi Jurnalul Vestului Sălbatic – un studiu de mentalităţi (1999);
  • în februarie 2007 este numit Consul General al României la Vancouver, Canada.

RUDI PRISĂCARU – handbalist

  • absolvent al Liceului ”Mihai Eminescu” în 1988;
  • membru al clubului Dinamo Bucureşti din 1988 şi al echipei naţionale de handbal din 1990;
  • medalie de bronz la Campionatele Mondiale de Handbal din Cehoslovacia în 1990;
  • din 1993 joacă în Franţa, la Strasbourg, apoi din 1995 la Toulouse, echipă al cărei antrenor este din 2002;

MONICA BÂRLĂDEANU – fotomodel, actriţă Hollywood, prezentatoare TV

  • absolventă a Liceului ”Mihai Eminescu” în 1997;
  • este admisă la Facultatea de Drept a Universităţii ”Al. I. Cuza” Iaşi;
  • îşi începe cariera ca fotomodel în primul an de facultate;
  • în anul al treilea devine prezentatoarea unor emisiuni de divertisment la B1TV;
  • obţine mai multe premii ca fotomodel şi vedetă media, iar în 2004 pleacă la Los Angeles unde urmează cursuri de actorie;
  • după debutul cinematografic din 2004 cu rolul Stephanie în Buds for Life şi rolul Mariana Ivan din Moartea Domnului Lăzărescu, urmează mai multe roluri în diverse producţii americane care-i permit accesul în Asociaţia Actorilor Profesionişti din S. U. A. (Screen Guild Actors): Malia în filmul cu acelaşi nume, Sophia în Caved In, Karen în Incubus (alături de Tara Reid), Dr. Johnson în Second in Command (alături de Jean Calude van Damme), detectiv Lascar în Living & Dying (alături de Michael Madsen), Gabriella Busoni în serialul Lost.

Lista personalităţilor care au absolvit Liceul “Oltea Doamna” şi apoi “Liceul Mihai Eminescu” nu poate fi realizată decât printr-o muncă îndelungată. Nu au fost reţinute în această listă decât foarte puţine nume. Există încă numeroşi sportivi (Cleopatra Farcaş, Viorica Gheorghiu, Olga Ciobanu, Coculeana Bucătaru, Florin Ionescu, Petru Leviţchi, Liviu Maftei, Iulian Păduraru), actori, jurnalişti, cercetători, ingineri, medici, profesori, directori de instituţii, profesori universitari (Olga Costinescu, Ştefania Ruscior), scriitori, critici, magistraţi, absolvenţi care lucrează în marile universităţi din lume şi, nu în ultimul rând, cadrele didactice care au funcţionat sau funcţionează în şcoală, care au rămas în memoria elevilor ca modele de viaţă.