Foștii noștri profesori

ANA CONTA KERNBACH – pedagog, literat

profesor de logică şi psihologie la Liceul “Oltea Doamna” în perioada1885-1895;
sora filosofului Vasile Conta, de o deosebita sensibilitate, cu aceeaşi înclinaţie spre studiu şi cercetare ca şi fratele ei, cu o solidă cultură umanistă, este singura femeie din ţară în acel timp, care a urmat cursurile şcolii Normale Superioare de la Paris;
şi-a perfecţionat studiile în Franţa şi Italia şi a luat doctoratul în etică;
a fost numită inspectoare a tuturor şcolilor de fete din ţară timp de 11 ani;
prima femeie din ţară aleasă în Consiliul general al instrucţiunii, calitate în care a participat la congrese internaţionale (Nurnberg, Geneva, Bruxelles);
lucrări numeroase publicate atât în domeniul pedagogic (7 lucrări) cât şi beletristic: Clipe, Boabe de mărgean; s-a afirmat şi ca traducător;
numeroase publicaţii în reviste din Belgia, Franţa şi din ţară.

MARIA BUŢUREANU (născută Lambrino) – institutor, militantă pentru emanciparea femeii

profesor de pedagogie între 1884 şi 1886 când în şcoală a funcţionat şi o secţie de pedagogie;
a militat pentru emanciparea femeii prin accesul la cultură, condiţie necesară pentru integrarea ei conştientă şi competentă în viaţa economică;
a fost numită pentru un an inspectoare, apoi se remarcă printr-o intensă activitate publicistică, cu lucrări de pedagogie preşcolară, manuale şcolare;
publică primul manual de Psihologia copilului din ţara noastră în colaborare cu alţi autori;
i-au apărut numeroase lucrări de literatură beletristică cu tema emanciparea femeii – Răni sufleteşti, Zări de lumină, Vis de mamă – şi scrieri cu caracter social;
a publicat peste 120 de articole în cotidianele: Ordinea, Opinia, România viitoare, Evenimentul, etc;

ISABELA ANDREI SADOVEANU – pedagog, publicist şi activist social

profesoară de filosofie şi pedagogie la Liceul ”Oltea Doamna” în perioada1890-1894;
contribuie alături de un grup de profesori din Iaşi la înfiinţarea în 1918 a organizaţiei feministe Asociaţia pentru emanciparea civilă şi politică a femeii;
membru în comitetul de redacţie al revistei Viaţa românească, membru în comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor Români (1910), al Societăţii Scriitoarelor (1925);
publică numeroase lucrări de specialitate (7 titluri) şi, împreună cu Mihail Sadoveanu, cartea de lecturi istorice şi geografice Să ne cunoaştem neamul şi ţara;
a fost Consilier tehnic în Ministerul Instrucţiunii şi al Muncii afiliat Ligii Naţiunilor;

MARIA AMFILOCHI XENOPOL – directoarea liceului

profesoară de istorie şi filosofie, fostă elevă a şcolii, absolventă în 1871;
directoarea liceului timp de 20 de ani, între1888-1902;
se remarcă prin efortul depus în depăşirea tuturor condiţiilor sociale vitrege şi a greutăţilor produse de dezvoltarea rapidă a şcolii;
s-a străduit pentru înfiinţarea claselor divizionare, a posturilor didactice respective, pentru impunerea uniformelor şcolare şi, mai ales, a reuşit să convingă Ministerul de necesitatea construirii unui local propriu;

TEREZA STRATILESCU – directoarea liceului

absolventă a Facultăţii de litere si filozofie, dăruită şcolii timp de 39 de ani ca profesoară şi 27 de ani ca directoare a liceului (1902-1929);
se afirmă ca un director cu calităţi deosebite, păstrate în memoria foştilor profesori şi elevi;
din rapoartele găsite în Fondul ”Oltea Doamna” de la Arhivele Statului se poate contura personalitatea, calităţile de bun conducător al unei instituţii de acest nivel şi principalele direcţii de acţiune pe care le-a urmat pentru dezvoltarea şcolii şi a personalităţii elevelor;

a contribuit prin activitatea depusă la creşterea prestigiului şcolii ca una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ din Iaşi din acea perioadă şi a învăţământului general din România;
ca o recunoaştere a bogatei activităţi este distinsă cu 5 decoraţii în perioada 1902-1912, iar după moartea sa Ministerul a acordat şcolii 3 burse de Stat ”Tereza Stratilescu”;

VERA MILLER LEBEDEV – matematician

profesor de matematică la Externatul de fete în 1907-1910, apoi docent al Universităţii din Iaşi, iar de la 1 noiembrie1918 profesor titular la catedra de Teoria funcţiilor la Facultatea de ştiinţe a Universităţii Iaşi;
prima femeie profesor universitar dintr-o disciplina ştiinţifică, autoare a unor lucrări originale în domeniul Teoriei numerelor şi al Teoriei funcţiilor de variabilă complexă;
cursul Lecţii de algebră editat de Academia Română a fost distins cu Premiul de stat;
s-a ocupat de popularizarea matematicii, ţinând numeroase conferinţe şi publicând numeroase lucrări;

CAMELIA NĂDEJDE (pseudonim literar LUCIA MANTU) – scriitoare

absolventă a şcolii secundare de fete în 1906;
profesoară de ştiinţele naturii la această şcoală între 1914-1947;
debutează în Viaţa românească cu schiţe care au apărut în volumul Miniaturi 1923;
alte opere: Cucoana Olimpia, Umbre chinezeşti, Instantanee, etc.

ELENA BUZNEA MEISSNER – pedagog, militantă pentru emanciparea femei

profesor de istorie şi filozofie (cu întreruperi, între 1915 şi 1930), fostă elevă a şcolii, spirit cultivat, de un raţionalism excesiv;
a militat pentru şcolarizarea tuturor copiilor, pentru organizarea unui învăţământ teoretic cu caracter unitar, ştiinţific;
a înfiinţat la Iaşi prima societate din ţară, Societatea pentru ocrotirea copilului;
pune bazele pedagogiei speciale în România, deschizând o şcoală specială pentru copiii cu dizabilităţi, şcoală care a funcţionat la Bucium în vila Greierul până în 1958;

SILVIA CREANGĂ – prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor in ştiinţe matematice

profesor la Liceul ”Oltea Doamna” în perioada 1920-1944;
a publicat numeroase lucrări de geometrie în reviste din ţară şi străinătate (Revista Academiei – Paris);
a publicat două ediţii (1935, 1943) ale volumului Probleme de matematici elementare;
a ştiut, înainte de toate, să inspire dragoste pentru matematică, multe eleve talentate devenind cadre didactice universitare, matematicieni de renume în lumea academică (Florica T. CâMPAN, ştefania RUSCIOR, Olga COSTINESCU);